Cineva…

DSCI1843

Îmi treceam prin adâncul sufletului, chiar acum câteva minute, imagini din trecut. Îmi aminteam cum eram anul trecut, pe vremea asta. Cum eram, unde eram, cu cine eram. Ce raze de soare erau în viața mea, ce picături de ploaie cădeau pe obrajii mei uneori triști, alteori veseli. Adâncindu-mă-n al meu suflet, m-am pierdut. Știam cum oamenii vin și pleacă, dar nu credeam că atât de mulți s-au dus… Acum, din nou în Săptămâna Patimilor, cu atât de puțin înainte de Învierea Mântuitorului, mi-am revăzut ultimul an din viață. Cât de important este să conștientizăm pe cine avem încă alături! Cine este încă lângă tine? Cel care te iubește cu adevărat și nimeni altcineva. Unii au plecat de lângă tine, alții au plecat de lângă toți. Au plecat din viața aceasta, uneori atât de repede cum nu am fi crezut vreodată că cineva poate pleca. Un dor din acela tainic se cufundă în suflet, rănindu-l ușor.

Și zile după zile, și ani după ani oamenii vin și pleacă. Mi-aș dori uneori să le pot păstra amintirea la fel de vie ca atunci când erau lângă mine, ca atunci când mă trezeam deodată în brațele lor protectoare, în ochii lor îngăduitori, în inima lor caldă… Și da, atunci când îți dai seama că anii au trecut și ai pierdut cei mai dragi oameni ai sufletului tău, simți cum cazi… Atunci ajungi acolo unde trebuie, în brațele cui trebuie. Și-ți dai seama că de fapt nu ți-a fost dor de cei care-au plecat, de cei care te-au părăsit, de cei care te-au uitat. Neputințele celor care uită, sufletele rănite ale celor care plâng, lacrimile grele ale celor care suferă…nu îi lasă să se apropie din nou. Trecutul nu ne apasă, căci suntem tari în credință, însă amintirea stă lipită de pereții gingași ai sufletului. Familie și prieteni, apropiați și necunoscuți, de toți parcă ne este uneori dor. Bine-ar fi să vedem la timp cine ne face rău, nu din vina lor, ci tot dintr-a noastră. Neputințele noastre nu îi lasă pe cei mai buni să se apropie prea mult de noi. Sunt oameni care vor pleca tocmai pentru că sunt prea sus față de noi, sunt altfel față de noi. Asta ar trebui să înțelegem, că nimeni nu ne face rău cu adevărat. Noi singuri ne rănim, formându-ne idealuri pe care cei de lângă noi nu le pot atinge. Fii în pace, oriunde-ai fi, gândind că cel care a plecat, a plecat cu îngăduința lui Dumnezeu. Iar celor cărora simți că le faci rău, dă-le voie să plece, chiar dacă nu vor. Uneori nici ei nu știu ce vor, iar acela va fi chiar momentul în care trebuie să îi ajuți să plece, tocmai pentru a se odihni. În zbuciumul zilelor noastre, nimic nu poate fi mai frumos decât un suflet odihnit. Când simți că poți odihi pe cineva, aproape sau departe de tine, fă tot ce poți pentru asta! Dezamăgirea nu poate veni atunci când suntem conștienți de neputințele celor de lângă noi. Este necesar să fim buni, să îi iubim pe ceilalți ca pe noi înșine. Ca să putem face asta, este deci necesar să ne iubim și pe noi, adică să avem grijă în cine ne punem speranțele, în cine avem încredere, pe umărul cui vrem să vărsăm vreo lacrimă.

Acum, privind înpoi, mi-am dat seama cu ce și cu cine am rămas. Dincolo de toate zâmbetele și lacrimile, sunt oameni care încă mai sunt aici. Merită, credeți-mă, să vă faceți un astfel de inventar. De ce? Ca să-i prețuiți și mai mult pe cei care mai sunt lângă voi, indiferent de ce s-a mai întâmplat de atunci, indiferent de câte greșeli ați făcut, de câte lacrimi le-ați pricinuit… Au rămas încă, aici, în sufletul meu.

Și-acum, în liniștea serii, văd mai clar tot ce s-a întâmplat. Mai este ceva de spus, mai este ceva de simțit. Acel Cineva care nu m-a dezamăgit niciodată, care mi-a fost alături mereu, care nu m-a părăsit nicicând și care îmi va fi alături mereu. Chiar El cu lacrimi în ochi, în această săptămână și mereu, mai are putere să ne șteargă și nouă lacrimile. Chiar El, bătut și scuipat, mai are putere să ne ridice și pe noi… E bine să tot spunem sufletului nostru: mai este Cineva care îți va fi alături tot timpul. Cu zâmbet, cu lacrimă, cu durere și dragoste, cu de toate. Hristos e cu tine. Fii și tu cu El!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s